BitterMoon46

nu am știut niciodată cum să-ți vorbesc despre lucrurile simple și dacă m-ai întreba ce e dragostea aș spune că tu ești albă și mi-e frig. ca unor păsări prizoniere înaltului, cu ochi fără maluri pămîntul ne pare cădere. de aceea tac și aerul usucă rănile, face viața să alunece asemenea unei haine prea mari pe un trup de copil. să lăsăm deci liniştea să mi se așeze pe buze ca praful. pentru că nu pot vorbi despre felul tău simplu, enervant de simplu și natural &

Asa crede el ca orice petala are culoarea obrazului meu si ca, atunci cand sunt feminin-nervoasa, sunt mai frumoasa. Si, uite-l cum joaca iar tenis de picior cu globii oculari ce inca-mi clipocesc a viatza...Nu o sa invinga niciodata, nu pe terenul pe care mi-am infipt mainile in mine ca sa ma nasc, nu in lumea in care n-a facut decat sa aduca razboi, nu, nu in lumea mea...Oricate granitze ar fi trecut, nu este el poteca spre-mpacare, e doar un vanator de iluzii si-un vanat de zile mari ...si-am sa aleg sa-l fac ospatz, si n-o sa-mi stavileasca el pofta, nu am genunchii potrivitzi sa-i cad pe treptele reci, nu am lacrimi de plans in ploi care

Ce daca vine primavara Atâta iarna e în noi Ca martie se poate duce Cu toti cocorii înapoi În noi e loc numai de iarna Vom îngheta sub ultim ger Orbecaind pe copci de gheata Ca un stingher spre alt stingher. Primavara, care-ai fost Nu veni, n-ai nici un rost Poti sa pleci suntem reci Iarna ni-i pe veci. Si vin din patriile calde Cocorii toamnei ce trecu Si cuiburi si-au facut la stresini Si lânga mine nu esti tu Schimbari mai grave decât moartea Au fost si sunt si vor mai fi La mine-n suflet este vifor Si vin nebuni sa faca schi. Si ninge pâna la prasele Ninsoarea-mi intra-n î